Această peptidă țintește una dintre cele mai periculoase forme de grăsime din corpul tău, în timp ce poate avea efecte interesante asupra compoziției corporale, ficatului și metabolismului.
Și odată ce înțelegi cum funcționează, îți schimbă modul în care gândești despre pierderea grăsimii.
Acest articol este despre tesamorelin, ce face, pentru cine a fost studiat și de ce merită mai multă atenție.
De ce funcționează atât de bine pe grăsimea viscerală?
Când cauți peptida tesamorelin, găsești imediat rezultate despre efectele sale asupra grăsimii viscerale.
Dar te-ai întrebat vreodată de ce funcționează atât de bine pe grăsimea viscerală?
Tesamorelin ajută hipofiza, mica glandă care trăiește la baza creierului, să elibereze mai mult hormon de creștere, deoarece seamănă cu hormonul de eliberare a hormonului de creștere — GHRH.
Hormonul de creștere este un puternic oxidant al grăsimilor. Este semnalul pe care grăsimea noastră îl folosește pentru a se mobiliza din depozit.
Dar aici devine interesant.
Grăsimea viscerală, grăsimea inflamatorie și lipicioasă din jurul organelor, are o importanță metabolică deosebită.
Asta înseamnă că tesamorelinul nu este interesant doar pentru faptul că poate modifica greutatea, ci mai ales pentru faptul că a fost studiat pentru reducerea țesutului adipos visceral.
Cum funcționează?
Tesamorelin → receptor GHRH → hipofiză → GH → metabolismul grăsimilor
Tesamorelin, Sermorelin și CJC-1295
Dar nu este singura peptidă care crește hormonul de creștere.
Tesamorelin, Sermorelin și CJC-1295 sunt peptide care influențează axa hormonului de creștere.
Sermorelin și CJC-1295 sunt variații ale unor fragmente ale hormonului de eliberare a hormonului de creștere.
Tesamorelinul a fost conceput ca un analog al hormonului, fiind bazat pe structura completă GHRH.
Poți să te gândești la asta astfel:
Sermorelin și CJC-1295 sunt ca niște copii care se prăbușesc la petrecerea ta. Sunt acolo să se distreze și apoi pleacă.
Dar tesamorelin este sărbătoritul.
Rămâne pentru jocuri, tort, toast și toată petrecerea.
Tesamorelinul este un analog GHRH de 44 de aminoacizi, proiectat pentru o stabilitate mai mare decât GHRH-ul natural.
Browning-ul mitocondrial și UCP-1
Dar nu doar mobilizează acizii grași.
Aici lucrurile devin și mai interesante.
Declanșarea receptorilor de pe celulele adipoase poate influența procese asociate cu browning-ul țesutului adipos și cu proteina UCP-1.
Ce naiba este browning-ul mitocondrial?
Gândește-te astfel.
Ai grăsime albă și grăsime brună.
Grăsimea albă — cea din abdomen, de sub piele și din alte zone ale corpului — are în principal rolul de a stoca energie.
Grăsimea brună este diferită.
Este plină de mitocondrii, iar rolul ei este să ardă energie pentru a crea căldură.
Bebelușii au multă grăsime brună, iar cantitatea acesteia scade pe măsură ce îmbătrânim.
Browning-ul este procesul prin care o celulă de grăsime albă este determinată să se comporte mai asemănător unei celule de grăsime brună.
Este ca și cum ai instala un cuptor într-un depozit.
Dintr-o dată, acel spațiu care doar depozita energie are un scop mult mai interesant.
Ce face UCP-1?
Tesamorelinul este discutat în contextul unor mecanisme care implică UCP-1, sau uncoupling protein 1.
UCP-1 se află pe membrana internă a mitocondriilor.
Ea poate permite disiparea energiei sub formă de căldură.
Imaginează-ți energia ca pe un flux care trece printr-o fabrică.
UCP-1 schimbă modul în care acel flux este utilizat, astfel încât o parte din energie să fie disipată sub formă de căldură.
Tesamorelin și ficatul
Și aici devine și mai interesant.
În 2020, cercetătorii de la Mass General Hospital au observat efecte foarte bune ale tesamorelinului asupra grăsimii hepatice.
Cercetătorii au luat probe de la pacienți înainte și după administrarea tesamorelinului.
După 12 luni, participanții tratați cu tesamorelin au prezentat o reducere de aproximativ 37% a depozitelor de grăsime hepatică, în studiul menționat în material.
Dar motivul este și mai interesant.
Activarea receptorilor GH a fost investigată în legătură cu PGC-1 alpha, un regulator important al biogenezei mitocondriale.
Acesta poate contribui la producerea de noi mitocondrii și la creșterea oxidării acizilor grași.
Pe cât de simplu pot să o spun:
activarea PGC-1 alpha coordonează o schimbare metabolică masivă în interiorul celulei.
PGC-1 alpha și mitocondriile
PGC-1 alpha este unul dintre acele mecanisme care fac povestea tesamorelinului mult mai interesantă decât simpla idee de „ardere a grăsimii”.
Când aceste căi sunt activate, celula își poate modifica modul în care:
- produce energie;
- utilizează acizii grași;
- produce mitocondrii;
- gestionează metabolismul energetic.
Mai puțină inflamație, beneficii hormonale
Nu am terminat.
În cercetarea asupra tesamorelinului s-a urmărit și capacitatea de a downregula anumite citokine inflamatorii — semnale pe care grăsimea viscerală este cunoscută pentru producerea lor.
Grăsimea viscerală nu este doar un depozit de energie.
Este un țesut metabolic activ.
Iar reducerea acestui țesut poate avea consecințe asupra mediului metabolic și inflamator.
Tesamorelin și creierul
Tesamorelin a fost studiat și pentru efectele asupra cogniției.
Cercetarea a urmărit inclusiv:
- neuroinflamația;
- activitatea cortexului prefrontal;
- funcția executivă;
- memoria.
În anumite cercetări, aceste efecte au fost asociate cu modificări ale funcției executive și memoriei.
Dar aici trebuie făcută o distincție importantă: aceste rezultate nu înseamnă că tesamorelinul este un tratament aprobat pentru memorie sau performanță cognitivă.
Aceasta este încă o zonă de cercetare.
Cum îți urmărești progresul grăsimii viscerale?
Dacă folosești activ strategii pentru reducerea grăsimii viscerale, este foarte util să monitorizezi și să știi de unde ai pornit.
Există mai multe metode.
🩻 DEXA
Poate oferi informații despre compoziția corporală și distribuția grăsimii.
🖥️ CT
Poate măsura direct grăsimea viscerală și este utilizat în cercetare.
🧲 RMN
Poate evalua grăsimea viscerală fără utilizarea radiațiilor ionizante.
⚖️ Analizoare corporale
Sunt mai accesibile, dar nu sunt echivalente cu metodele imagistice de referință.
Dacă tesamorelinul este atât de interesant, de ce nu îl prescriem tuturor?
Știu ce gândești.
Dacă tesamorelinul este atât de interesant, de ce nu îl prescriem tuturor celor care vor să piardă grăsimea viscerală?
Există riscuri și probleme de siguranță.
Dar există și un motiv important legat de aprobarea medicamentului.
Tesamorelinul a fost dezvoltat și aprobat pentru o indicație medicală specifică: reducerea excesului de grăsime abdominală la adulții cu HIV și lipodistrofie asociată HIV.
Nu este aprobat ca tratament general pentru slăbit.
Asta înseamnă că nu poți transforma pur și simplu rezultatele dintr-o populație specifică într-o promisiune pentru toată lumea.
Riscuri și siguranță
Aici trebuie să fim atenți.
Tesamorelinul poate produce schimbări ale distribuției lichidelor din organism.
La unele persoane, acestea pot duce la:
- umflarea mâinilor și picioarelor;
- edeme;
- furnicături;
- dureri articulare;
- simptome de tunel carpian.
Și există o problemă și mai importantă.
Când intervii asupra căii hormonului de creștere, trebuie să ții cont de faptul că GH și IGF-1 sunt implicați în procese de creștere, recuperare și reparare.
De aceea, există avertismente importante legate de malignitate activă și de monitorizarea IGF-1.
Ce mai trebuie urmărit?
Printre problemele de siguranță descrise pentru tesamorelin se află și posibilitatea modificării controlului glicemic.
De asemenea, trebuie urmărite reacțiile de hipersensibilitate și reacțiile la locul injectării.
De aceea, aceasta nu este o substanță pe care ar trebui să o tratezi ca pe un simplu supliment alimentar.
Este o moleculă farmacologică ce acționează asupra unei căi hormonale importante.
De ce este tesamorelinul atât de interesant?
Acum putem vedea imaginea completă.
Avem o peptidă care poate:
→ stimula axa GHRH–GH
→ reduce țesutul adipos visceral în anumite populații studiate
→ influența metabolismul acizilor grași
→ fi asociată cu reducerea grăsimii hepatice în anumite studii
→ influența căi mitocondriale
→ fi investigată pentru efecte asupra inflamației și cogniției
Dar asta nu înseamnă că este o soluție universală.
Tesamorelin – principalele direcții de cercetare
| Domeniu | Ce se studiază |
|---|---|
| 🔥 Grăsime viscerală | Reducerea țesutului adipos visceral |
| 🫀 Ficat | Reducerea grăsimii hepatice |
| ⚡ Metabolism | GH, IGF-1 și metabolismul acizilor grași |
| 🧬 Mitocondrii | PGC-1α și metabolismul energetic |
| 🩸 Inflamație | Citokine și mediul metabolic |
| 🧠 Cogniție | Funcție executivă și memorie |
Concluzie
Ei bine, sper că acum înțelegi de ce tesamorelinul este atât de interesant.
Avem o peptidă care poate ținti grăsimea viscerală, poate avea efecte interesante asupra grăsimii hepatice și este cercetată inclusiv pentru efecte metabolice și cognitive.
Dar realitatea este că, în prezent, tesamorelinul are o indicație medicală specifică, iar utilizarea sa trebuie privită în contextul beneficiilor, limitărilor și riscurilor.
Nu este pur și simplu o peptidă care urmărește să reducă numărul de pe cântar.
Este o moleculă care acționează asupra unei căi hormonale complexe și care poate influența metabolismul și distribuția țesutului adipos.
Și tocmai acesta este lucrul care face tesamorelinul atât de interesant pentru cercetarea peptidelor.
⚠️ Important: Informațiile de pe RomaniaPeptide.ro au scop educațional și nu reprezintă diagnostic, recomandare sau indicație de tratament. Tesamorelinul este o moleculă farmacologică, iar utilizarea sa trebuie discutată cu un medic.
Leave a Reply